NATAŞA  RAB-GUŢUL (RAAB - nume de scenă)

 N. 15 iulie 1953, Huedin, jud. Cluj

http://natasa-raab.xhost.ro/

STUDII: Absolventă  I.A.T.C.  “I.L.CARAGIALE”, clasa prof. MIRCEA ALBULESCU

               promoţia  1988

               Studii de drept  3 ani

PROFESIA:  actriţă, Teatrul Naţional din Craiova, din 1988.

Angajata TEATRULUI “ODEON” –colaborează cu regizorul Vlad Mugur în stagiunea 1990 – 1991.

                        Grad profesional I

                        Conferenţiar univ.dr.- Departamentul de artă teatrală – Facultatea de litere, Universitatea din Craiova

 DINTRE ROLURILE INTERPRETATE:

• Elena Andreevna – Unchiul Vanea de A.P.Cehov, regia: Mircea Cornişteanu

• Doamna brună din sonete – Vărul Shakespeare de Marin Sorescu, regia: Mircea Cornişteanu

• Gittel Mosca – Doi pe un balansoar de E. Gibbson, regia: Daniela Peleanu

• Vrăjitoarea şi Vittel – Ubu-Rex cu scene din Macbeth de W.Shakespeare, regia:Silviu Purcărete

• Nina -…Escu de T.Muşatescu, regia: Daniela Peleanu

• Celibatara – O masă pe cinste de G. Astaloş, regia: Ioan Ieremia

• Salomeea – Pragul albastru de I.D.Sârbu, regia: Cristian Hadjiculea

• Clover – Ferma animalelor de G.Orwell, regia: Cristian Hadjiculea

• Passallaqua – Carlo contra Carlo de Paul Ioachim, regia: Daniela Peleanu

• Fata – Muzică de balet de Felix Aderca, regia: Ioan Ieremia

• Ducesa savantă – Improvizaţia de la Versailles de Molière, regia: Daniela Peleanu

• Lisse Schiller – Tărâmuri întunecate de Harding Lemay, regia: Tom Ferriter (SUA)

• Rosencrantz – Hamlet de W.Shakespeare, regia: Tompa Gabor

• Fräulein – Gaiţele de Al. Kiriţescu, regia: Daniela Peleanu

• Dresoarea de tigri – Careul de C. Voiculescu, regia: Constantin Dicu

• Doica – Phaedra, regia: Silviu Purcărete

• Pictorul – Timon din Atena de W. Shakespeare, regia: Mihai Măniuţiu

• Femeia – Naşterea de C. Voiculescu, regia: Bogdan Cristian Drăgan

• Amalia – Aşa este… de L.Pirandello, regia: Vlad Mugur

• Eremitul din Cartagena – Perpetua şi Felicitas, regia Tudor Chirilă

• Agathe Mareuil – Vacanţă în Guadelupa de Pierre Sauvil şi Eric Assous,regia: Mircea Cornişteanu

• Germaine Lauzon – Cumetrele de M. Tremblay, regia: Petre Bokor

• Anna Petrovna – Revizorul de Gogol, regia: Claudiu Goga

• Anca – Năpasta de I.L.Caragiale, regia: Kincses Elemer

• Fira – Omul cu  mîrţoaga de George Ciprian, regia Nicolae Scarlat

• Hangiţa – Imblînzirea scorpiei de W.Shakespeare, regia: Mircea Cornişteanu

• Ingerul – Valsul hazardului de Victor Haїm, regia: Bogdan Cristian Drăgan

• Mama – Hotel Europa – complet de Matei Vişniec, regia: Puiu Şerban

• Doica – Romeo şi Julieta de W.Shakespeare, regia Yiannis Paraskevopoulos

• Lucie Mericourt–Noroc şi sănătate,domnule! de Pierre Chesnot,regia Petru Hadârcă

DISTINCŢII:

• PREMIUL I – PENTRU CEL MAI BUN RECITAL DE POEZIE POPULARĂ – “Bocet pentru o viaţă” – Festivalul de artă studenţească, Timişoara 1979

• PREMIUL I – DE INTERPRETARE pentru rolul FEMEII DIN “Om de omenie” la Teatrul Studenţesc “Podul”, regia C. Naum – Festivalul de artă studenţească, 1979
• PREMIUL I DE INTERPRETARE, GALA COMEDIEI ROMÂNEŞTI, GALAŢI, 1988, pentru rolul SEVERINA din “Stress” de M.R.Iacoban, regia Mircea Albulescu
• PREMIUL I – FESTIVALUL TÂNĂRULUI ACTOR, COSTINEŞTI 1988
  PREMIUL UNITER – pentru DEBUT 1989 pentru rolul Elena Andreevna din Unchiul Vanea de A.P.Cehov.
• Nominalizare pentru cea mai bună actriţă la Festivalul  de teatru experimental CAIRO 2002, „Naşterea” de Constantin Voiculescu, regia Bogdan Cristian Drăgan
• Nominalizare pentru cea mai bună actriţă cu rolul Anca din „Năpasta” de I.L.Caragiale, regia Kincses Elemer, la Festivalul dramaturgiei româneşti, Timişoara 2003
• Distincţia „Meritul cultural pentru artă scenică”

ALTE ACTIVITĂŢI:

• Model, Centrul de Creaţie  UCECOM – 1979 –1988
  Lector universitar, Facultatea de litere – Departamentul de teatru şi film – Universitatea Craiova – 1996 - 1999
• Doctor în Stiinţe umaniste –filologie,  Universitatea Craiova – Cum laudae -
• Susţinere examen doctorat 11.02.2004
• Colaborator Ansamblul folcloric profesionist “Maria Tănase”
• Conf.univ.dr. asociat Departamentul Teatru – Univ. Craiova
• Autoare a lucrării „Tipologie feminină în dramaturgia lui Cehov”, publicată la Editura AIUS, noiembrie 2004

FIŞA FILMOGRAFICĂ: 11 filme, dintre care:

•  Lola, serialul “Lumini şi umbre”, regia: Andrei Blaier

•  Ligia, în “Adela”, regia Mircea Veroiu

•  Rodica, în “Acordaţi circumstanţe atenuante”, regia Lucian Bratu

•  Maria, în “Există joi” , regia Adrian Petringenaru

•  Doctor Ştefănescu,  regia Cristiana Nicolae

•  Ana, în „Vis de ianuarie”, regia M.Opriţescu

•  Vecina, în “Autor necunoscut” regia Dan Piţa

•  Năstăsica, în „Martori dispăruţi” regia Dan Mironescu

•  Năstăsica în “Lacrima cerului” regia Adrian Istrătescu

•  Hellene în “Somnul insulei”, regia Mircea Veroiu, etc. (1995)

•  Soţia ambasadorului american, în – “Amen” , regia Costa Gavras (2003)

•  Hangiţa Tomii, în „Întoarcerea lui Păcală”, regia Geo Saizescu (2004)

•  Mama lui Marcel, „După ea” , regia Cristina Ionescu, (2005)

•  Nina în Serialul TV „La urgenţă” , regia Andrei Zincă

•  Reclame Trend Bucegi şi Banca Transilvania Agentia „Exit”

     

  TEATRU TV SI ALBUME AUDIO

•  “Prietenii”, regia Nae Cosmescu  1987

• Muzicalul “Bufoniştii” de Ovidiu Dumitru, regia Sergiu Ionescu, 1994

• “Ardeleancă în Bănie”, CD  - CASETA lansat în septembrie 2003

• Spectacole de varietăţi ale Televiziunii şi Radiodifuziunii Române

• Emisiuni de varietăţi şi revelioane, realizatori Florentina Satmari, Ovidiu Dumitru, Sergiu Ionescu, Dan Mihăescu, Elize Stan, Tudor Mărăscu

• Prezentatoare şi realizatoare de emisiuni radiofonice la Radiodifuziunea Română între anii 1984 – 1988 – Bucureşti.

• Prezentatoare concerte şi spectacole de varietăţi şi ale Filarmonicii la Sălile Atheneu, Sala Palatului, Sala Polivalentă.Colaborări: cu Radiodifuziunea şi TeleviziuneaPrezentatoare de Festivaluri Naţionale: “Crizantema de aur” – 5 ediţii, “Maria Tănase” – 5 ediţii, Crizantema de argint –Chişinău, R.Moldova, 2 ediţiiTurnee cu trupa Teatrului naţional Craiova la marile Festivaluri de teatru ale lumii: Edinburgh, Londra, Avignon, Barcelona, Sao Paulo, Marsilia, Amsterdam, Bruxelles, Lisabona, Munchen, Copenhaga, Atena, Seoul, Ierusalim, Milano, Bologna ş.a.

• Participare la Festivalul Internaţional de Teatru – ADANA,Turcia- cu spectacolul „Hotel Europa,complet” de Matei Vişniec, regia Şerban Puiu

• Participare extraordinară –Italia – (Citta del’Arte Pene), Concert cu cîntecele Mariei Tănase alături de Ansamblul profesionist „Maria Tănase”

   

  REFERINTE CRITICE:
     

  “ …factura de dramă patetică a montării o dă mai ales interpreta Elenei Andreevna, Nataşa Raab ..actriţă înaltă, mlădioasă, cu ţinută elegantă şi un chip gânditor, de o frumuseţe severă, o atitudine încordată şi un mers sigur – e argumentul princeps a ceea ce spectacolul are nou starea de acaparare… . Actriţa a realizat fără cusur, în chip proeminent, cu fineţe extremă şi cu o nuanţă de mister, cel mai interesant caracter al spectacolului.”

  Valentin  Silvestru

                                                  Tribuna României  nr. 363/1989

“…Doamna brună e realizată cu senzualitate o hangiţă înţeleaptă şi atrăgătoare datorată desigur actriţei Nataşa Raab, cea mai conturată prezenţă feminină a spectacolului.”

                                                   Valentin Silvestru

                                                   România Literară, nr.13/martie 1990

“…Atrăgătoare şi splendidă în lenevia ei, fără nici un gând care să-i tulbure fruntea, Elena Andreevna în interpretarea Nataşei Raab pare însăşi imaginea destinului împăcat cu sine, insensibilă la ce-i în jur.”

                                                      Miruna Ionescu

                                                    România literară nr. 17/1989

“…Nataşa Raab, în Elena Andreevna, etalând cu rafinament toalete sofisticate, este frumoasă şi seducătoare. Apariţia ei erotizează spaţiul, tulburându-i pe eroi. Starea de plictis, trândăveală, disimularea în faţa cuceririlor, lupta pentru a-şi înfrunta patimile îndelung reprimate sunt sugerate cu fineţe şi pregnanţă de această actriţă extraordinară, Nataşa Raab.                                   

                                                     Ludmila Patlanjoglu

                                                     România literară, 14 aprilie 1989   

“Dotată cu o forţă dramatică, glas bun, dicţiune perfectă, temperament scenic şi înfăţişare statuară.

Disponibilităţi atât pentru dramă cât şi pentru comedie.

Profilul ei artistic este caracterizat prin simplitate scenică, organicitatea comportării scenice,firesc, dramatism şi inteligenţă scenică, o actriţă de mare viitor, iată profilul absolventei Nataşa Raab, după ce am văzut-o la “Casandra”  în rolurile Severinei şi Medeei în spectacolele de licenţă.

                                                    Ludmila Patlanjoglu

                                                    Almanahul Teatru, 1988

“Personajul creeat de Nataşa Raab cred că este cel mai tulburător pe care l-au văzut în acest context în ţară şi în multele spectacole cehoviene din lume.”

                                                     Doina Modola

                                                     România literară, nr.16/mai 1989

“…în cea mai recentă montare a spectacolului “Gaiţele” de Al.Kiriţescu, Nataşa Raab   realizează cu o minuţiozitate de bijuterie       o Fräulein foarte interesantă şi inedită.”

                                                                      Doina Papp

                                                      Revista Scena, noiembrie 1998

“ …în montarea cu spectacolul “Naşterea” de C. Voiculescu, Nataşa Raab străluceşte în rolul femeii universale…”

                                                     Ludmila Patlanjoglu

                                                     România literară 1999

“…în recitalul Femeii din “Naşterea”, Nataşa Raab demonstrează suprema maturitate a mijloacelor scenice şi artistice, acest rol dându-i posibilitatea de a trece printr-o gamă vastă de trăiri…”

                                                      Darda Bossun

                                                      Gazeta de Sud, noiembrie 1999

“…dramatismul şi atmosfera de ritual este accentuată de psalmii lui David, psalmodiaţi în ebraică, moment de virtuozitate şi excelente calităţi vocale…ce voce are Nataşa Raab.”

                                                      Sebastian Vlad Popa

                                                      Revista Scena , martie 2000

“ …participare cu spectacolul “Naşterea” 1 – 11 septembrie 2000 la a 12-a ediţie a FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE TEATRU EXPERIMENTAL – CAIRO, nominalizare pentru “Cea mai bună actriţă”.

Cairo,  MOHAMED  ZO’ AYMA

“…Spectacolul “NAŞTEREA” se bazează pe o singură şi excepţională actriţă, care combină cuvântul rostit cu limbajul vizual…”

                             AL – tagribyy, nr. 5 CAIRO, 5 sept.2000

         “ In “desenul” Ancăi Nataşa Raab face să survină la suprafaţă lava unei trăiri abisale în care grija pentru disimulare îi tensionează la limită registrul interpretativ, obligând-o la un efort de decantare a reliefului accidentat în care îşi gândeşte partitura. Sobră şi viscerală deopotrivă, lăsând prea plinul sufletesc să survină doar în scurte eşantioane calmă atât cât jocul aparenţelor îi permite, Nataşa Raab creează în Anca un rol memorabil. Bocetul de dragoste al Mariei Tănase interpetat cu suflu recitativ tot de actriţa Nataşa Raab în coloana sonoră, va conferi rolului Ancăi o lectură scenică memorabilă.

                                                        George Popescu,

                                                           “Cuvântul libertăţii”, 4 – 5 mai 2002

         “Excelenta alegere a Nataşei Raab în rolul Ancăi dă spectacolului o forţă nebănuită. Exemplu  de “muiere aprigă” actriţa îi dăruieşte personajului o forţă proprie care devine cheia expresivităţii acestuia.”

                                                        Cristina Modreanu,

                                      “Adevărul literar şi artistic”  11 iunie 2002

         “Feminitatea firească şi echilibrată şi chiar blândeţea, par a fi datele morale nepervertite de viaţă ale Ancăi -–jucată remarcabil de Nataşa Raab. Deliberat Nataşa Raab îşi solicită resursele dramatice profunde şi excepţionale în registrul patetic în dora câteva fulgurante momente bine alese.Dar strigătul ei visceral şi adânc

(“câine !”) îţi înfioară carnea pe tine, îţi dă frisoane.”

                                                                Natalia  Stancu                                               “Curierul Naţional”, joi 6 iunie 2002

         În premiera absolută „Hotel Europa,complet”de Matei Vişniec, în cadrul Programului desfăşurat pe trei ani intitulat „ Cultura 2000”, proiect al Convenţiei Teatrale Europene din care Teatrul Naţional face parte, găsim o distribuţie de valoare, în rolurile principale actori cu certă valoare precum Nataşa Raab, Eugen Titu, Mirela Cioabă, ...

                            George Mitricof, „Opinia Olteniei”, 11 ianunarie 2005

         ... O nouă piesă de Matei Vişniec (Hotel Europa,complet), se joacă în premieră absolută la T N C... este printre puţinele spectacole în care nu am întâlnit roluri ratate. Personajele au fără excepţie substanţă expresivă. Nataşa Raab ne captivează prin agonismul stupefiant...Nataşa Raab (mama) şi Eugen Titu (tatăl) asistă încremeniţi la această descărcare de ură patriotică jucată doar dintre tresăriri ale privirii mâinilor şi muşchilor feţei.  ...o nouă victorie a actorilor craioveni.

                      Mircea Ghiţulescu, „Dimineaţa”, 21 ianuarie 2005

        Nataşa Raab îşi concepe compoziţia pe un ton tensionat (sobru, interiorizat sub semnul şocului) ...eroii lui Vişniec (personaje generice) trăiesc în spaţiul cel mai dezolant marcat de tragism al Europei în zona cea mai sfâşiată de războaie, etc...

                        Natalia Stancu, „Cronica română”, 27 ianuarie 2005

        ...toate cele şase roluri de text devin compoziţii egale ca valoare dar cu personalitate diferită. Nataşa Raab (mama) joacă foarte bine scena nebuniei venite din obsesia dorinţei de a avea cum plânge pe un mormânt cu oseminte adevărate.

                               Valentin Taşcu, „Timpul”, 28 ianuarie 2005

        Un cuplu răvăşit de pierderea copilului adusă în scenă de Nataşa Raab şi Eugen Titu, metamorfoza ambiţioasă parcursă de Mihai Arsene într-un discurs despre erorile şi ororile intoleranţei.

                         Ion Parhon, „Scrisul românesc”, ianuarie-februarie 2005